Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat duminică seara, la Digi24, că NATO este în așteptarea unui răspuns din partea Moscovei, după ce a propus Rusiei să continue dialogul început la 12 ianuarie în cadrul Consiliului NATO-Rusia. Ministrul a adăugat că un evental refuz al dialogului ar dovedi o „abordare iresponsabilă” din partea Federației Ruse.
„Noi am organizat această serie de dialoguri cu Federația Rusă în săptămâna care s-a încheiat într-un mod complementar tocmai pentru a încerca să găsim o cale spre dezescaladare. (…) Consilul NATO-Rusia, care s-a întâlnit pe 12 ianuarie, a propus reprezentanților ruși să existe o serie de reuniuni ale acestui Consiliu NATO-Rusia, astfel încât să putem continua discuția în mod aplicat pe fiecare componentă a situației de securitate din acest moment. Așteptăm în continuare un răspuns din partea Rusiei, pentru că noi sperăm ca acest dialog să continue”, a spus Aurescu.
El a adăugat că „absența dialogului ar însemna, tocmai, o abordare care nu mai corespunde cu conduita pe care noi o dorim responsabilă din partea Federației Ruse. Nu poți să creezi o situație de securitate dificilă, să aduci foarte multe trupe și echipamente militare pentru a crea o presiune, să ameninți practic cu folosirea forței, să pui sub semnul întrebării întreaga arhitectură de securitate europeană prin propuneri care sunt în mod vădit inacceptabile, după care să refuzi dialogul și să treci la acțiune militară directă. (…) O astfel de abordare ar fi o abordare care ar fi iresponsabilă și noi sperăm ca partea rusă să continue dialogul pentru a putea să găsim soluții împreună la această situație de securitate, însă evident cu păstrarea arhitecturii de securitate existente, care este foarte valabilă în acest moment”.
Întrebat dacă, în opinia sa, criza energiei va căpăta o amploare mai mare, în cazul în care Rusia intră cu trupe în Ucraina, Bogdan Aurescu a răspuns: „noi sperăm ca dialogul să continue, sperăm ca rațiunea să învingă și să putem să găsim soluții, în așa fel încât să nu existe o astfel de deteriorare gravă a situației de securitate și nici alte repercusiuni la adresa securității energetice europene”.